Alta clasa de sinucigasi sunt cei care au toate modelele blocate (asta se poate asocia cu cuvintul "depresie generalizata"). Persoana vede ca nu mai poate evolua, toate predictiile dau, zi si noapte, mereu acelasi rezultat si anume, nu mai exista' nici o speranta de iesire dintr-o anumita situatie. O situatie de acest tip poate favoriza sinuciderea. Totusi, creierul trebuie sa construiasca, pe loc, un model de ecranare pentru ca sinuciderea sa fie un "succes". Altfel, PSM-ul va interveni in ultimul moment, pentru a asigura insuccesul acestui act.
Un exemplu "clasic" este atunci cind cineva are foarte multi bani pe care ii pierde brusc (criza economica din 1929 din SUA de exemplu). Cu toate modelele blocate, omul nu mai are capacitatea de a construi noi modele adecvate noii realitati externe si sinuciderea devine o optiune.
Exista' o clasa speciala de sinucigasi: cei sub 18 ani. In cazul lor, teoria spune ca motivul principal poate fi doar blocajul generalizat dat de modelele lor de interes: problemele scolare, problemele afectiv-sexuale, problemele sociale. Problema poate fi asociata cu faptul ca, la acea virsta, adolescentii au un numar limitat de modele cu bataie lunga cu foarte multe imperfectiuni. Aceste modele nu sunt suficient de dezvoltate pentru a arata imensa varietate de directii de evolutie. Un model cu bataie lunga slab dezvoltat poate prezice o situatie de blocaj generalizat si de aici tendinta de sinucidere. Evident ca numai un blocaj simultan in toate planurile ar putea fi cauza de sinucidere. Din nou se accentueaza ca fara un model de ecranare adecvat, PSM-ul va face ca sinuciderea sa esueze in ultimul moment.
Evident, exista persoane care au boli psihice, asa cum sunt ele definite de aceasta teorie. In cazul lor, la factorii care au fost enumerati, vor aparea motive suplimentare legate de bolile lor psihice.
E.T.A. 15: Teste de normalitate
Avind definite schizofrenia si paranoia, vor fi descrise doua teste pentru a detecta aceste boli. T1 si T2 detecteaza schizofrenia iar T2 paranoia.
T1. In fata unei realitati complexe, o persoana normala trebuie sa-si dea seama daca are sau nu destule informatii pentru a construi un model adecvat. Din teoria generala se stie ca, in fata unei realitati externe noi, creierul construieste modele armonice/logice, bazate pe informatia disponibila. Aici este problema: noi nu stim de la inceput cite elemente se afla in realitatea externa. Modelele se fac cu ceea ce este disponibil. Am putea deci, sa nu ne dam seama ca nu avem destula informatie pentru a construi un model nou (vezi teoria generala: deficiente de proiectare ale creierului). Testul vrea sa verifice daca avem capacitatea de a compensa aceasta deficienta de proiectare.
Sa dam un exemplu: Informatia primara este ca "un automobil s-a ciocnit de un zid".
Daca persoana face mai multe modele, a trecut testul. Aceste modele ar putea fi, in exemplul dat: - accident pe sosea - test - film artistic - joc pe calculator - desen animat
Aici este doar o exemplificare. Intr-o situatie concreta, o persoana ar trebui nu numai sa construiasca mai multe modele dar sa le si dezvolte progresiv, in paralel, pe masura ce noi date se adauga la informatiile deja date.
Dupa o oarecare acumulare de informatii noi, s-ar putea ca persoana sa se stabilizeze la un singur model. Dar, daca nu are destule informatii si nu-si da seama de asta, acesta este un semnal ca poate exista o problema. Testul este in general trecut cu bine daca persoana isi mentine flexibilitatea chiar dupa ce, aparent, exista suficienta informatie pentru a se stabiliza la un model. Existenta flexibilitatii este inteleasa ca o garantie ca acea persoana are capacitatea de a construi modele cu bataie lunga. De asemenea nu are un OMPSM.
Exista un joc care particularizeaza acest test. Se construieste un model. Cel care este testat trebuie sa ghiceasca modelul. Pentru asta el trebuie sa intrebe iar raspunsurile pot fi numai de tip Da/Nu.
T2: Test de detectare a paranoiei Persoana accepta o schimbare intr-un model stabilizat, daca realitatea externa impune asta. Intr-o situatie practica, o persoana interactioneaza cu realitatea externa si construieste un model care da predictii bune asupra realitatii externe. La un moment dat, un element din realitatea externa este schimbat. Daca persoana detecteaza schimbarea si corecteaza modelul (precum si modelele cu care se leaga), asta este o indicatie buna de normalitate. Pentru o persoana banuita de paranoie, evident ca se foloseste modelul banuit a fi OMPSM.
Aici este de accentuat ca paranoicii pot distorsiona oricit de mult realitatea externa pentru a fi compatibila cu OMPSM-ul lor. In consecinta, testul urmareste sa vada daca persoana suspecta de paranoie va modifica modelul suspect de a fi OMPSM.
Testele, asa cum au fost exemplificate, pentru a fi practice, trebuie sa mai ia in considerare o deficienta de proiectare a creierului, descrisa de teoria generala. Este vorba de faptul ca orice model imagine are o problema fundamentala: pe un model imagine nu se poate stabili importanta pe care o are un element sau o relatie. Modelul imagine ramine armonic pentru o infinitate de importante date elementelor/relatiilor. Datorita acestei probleme, paranoicii nu-si dau seama de boala lor.
Testul T2 poate detecta paranoia in mod indirect, prin faptul ca un paranoic nu poate sa modifice OMPSM-ul. Testul direct de detectare a paranoiei ar trebui sa se bazeze pe faptul ca un model simbolic nu are deficienta fundamentala a modelelor imagine. In consecinta, daca anumite realitati externe se pot modela atit pe model imagine cit si pe model simbolic, cele doua abordari ar trebui sa faca aceleasi predictii. Daca exista o diferenta, modelul gresit este modelul imagine. Gresala este asociata cu atribuirea gresita a importantei unor elemente sau relatii pe modelul imagine.
In afara de aceste boli psihice considerate clasice, asa cum se arata in teoria generala, exista multe alte boli date de probleme dinamice/tranzitorii ale creierului sau de existenta modelelor underground.
Bolile date de probleme dinamice/tranzitorii se refera la pierderea stabilitatii creierului in anumite momente de timp sau in conditii speciale.
Modelele XZM (ilegale, vezi teoria generala) ar putea explica de asemenea o serie de probleme. In teoria generala este abordata si aceasta problema.
Vom mai face aici o observatie: teoria este aplicata aici cu predilectie la persoanele normale. Cazurile patologice nu sunt luate, in general, in consideratie, la acest stadiu. Este de altfel absurd sa studiem cazuri patologice in lipsa unor modele bune asociate oamenilor normali.
E.T.A. 16: VISELE
Visele sunt dezvoltari de modele imagine. Aceste modele imagine nu se construiesc in interactie directa cu realitatea externa. Creierul construieste modele asociabile cu o pseudo-realitate-externa, cu diverse scopuri. Aceasta pseudo- realitate-externa (QER Quasi-External-Reality)) are un anumit grad de cuplaj cu realitatea externa. QER este invariant pe toata durata visului. In concluzie, avem un vis atunci cind exista o pseudo-realitate-externa invarianta.
Exista mai multe clase de vise in functie de modelul QER.
1. QER respecta realitatea externa in mod aproximativ dar cu specificatia ca, atunci cind QER este diferit de realitatea externa, exista dorinta de a modifica realitatea externa pentru a fi conforma cu QER. Exemplu: visam un produs tehnologic avansat. In QER se afla o tehnologie care nu se intilneste in realitatea externa. Acest vis poate activa o persoana sau un grup sa actioneze pentru ca acest vis sa fie realizat.
2. QER respecta realitatea externa dar mai contine si elemente conventionale, arbitrare. Aceste vise pot aparea, de exemplu, atunci cind vrem sa facem un scenariu de film, nu neaparat stiintifico-fantastic. Ele mai pot fi asociate si cu termenul fantezie. Totusi, un vis de acest tip inseamna constructia unui model, in general complex, ceea ce este mult mai mult decit o fantezie. Fantezia ar putea fi definita ca o relatie fundamentala intre elementele unui model-vis de acest tip.
3. Vise tehnologice. Acestea sunt vise create de structurile creierului cu diverse scopuri, in legatura cu implementarea tehnologica a creierului. Exista vise de trezire normala dupa somn, vise de trezire de urgenta (cosmarurile de exemplu), vise asociate cu stari patologice (structura normala de modele si functiile normale ale creierului sunt perturbate).
Aceste vise se numesc "tehnologice" deoarece teoria nu prevede nici un mecanism hardware normal de trezire din starea de somn. Asta inseamna' ca, prin proiectare, creierul nu are nici o facilitate hardware de tip "ceas desteptator" si deci aceasta facilitate este realizata prin software, la implementarea tehnologica a proiectului.
O posibilitate implicita este activarea PSM-ului. Dar, fara elemente externe (zgomote mari, socuri mecanice, etc.) PSM-ul nu se activeaza. Un vis tehnologic este unul care creeaza PSM-ului, in mod artificial, o problema (impresia de pericol, impresia ca o problema oarecare nu are model adecvat etc.) iar aceasta facilitate de software poate produce trezirea.
Continutul modelului nu este important. Orice continut care poate activa PSM-ul este bun. Teoria spune deci ca principala informatie asociata cu un vis de trezire este caracterul lui. Continutul are o importanta secundara.
Teoria nu specifica cine initiaza un astfel de vis. Unele vise tehnologice ar putea sa fie initiate de partea din creier care controleaza organele interne ale corpului. Astfel, o problema grava de sanatate sau o problema absolut minora pot produce acelasi vis de trezire. Din cauza aceasta, continutul viselor este aproape imposibil de interpretat. Este posibil ca, pentru o persoana particulara, sa se poata spune ceva despre continutul anumitor vise. Totusi, acea persoana trebuie sa fie foarte bine cunoscuta ca structura psihica si din punct de vedere medical si a mediului general si particular de viata.
Teoria spune ca atunci cind aveti un vis de trezire, analizati caracterul lui:
- pericol direct la adresa persoanei care a avut visul poate inseamna o problema importanta de sanatate sau asociata mediului unde persoana doarme. De asemenea ar putea fi un semnal asociat cu o persoana care se afla, ca element, in PSM-ul persoanei care a avut visul. Mai poate fi o problema veche fara solutie.
- pericol care nu se refera in mod direct la persoana in cauza, inseamna o problema de importanta limitata pentru persoana care viseaza sau o problema grava dar care este prezisa de un model cu bataie prea lunga. Ar putea semnaliza si o problema a unei persoane mai mult sau mai putin apropiate.
- visul este neutru (nu exista pericole implicite sau explicite); atunci este un vis normal de trezire. Un vis normal de trezire este unul care, desi activeaza PSM-ul, este initiat de factori interni sau externi neimportanti.
De exemplu, visam o floare; vrem sa culegem acea floare dar nu reusim. Ne trezim cu ideea ca nu putem sa culegem acea floare. Asta a activat PSM-ul deoarece nu exista model adecvat acestei probleme din QER.
Se poate pune problema: "de unde stie modelul-vis asociat cu QER ca exista probleme fara solutie, care, deci, vor activa PSM-ul?". Un raspuns posibil este ca modelul-vis va incerca diverse variante de evolutie pina va ajunge la o varianta care n-are solutie. Varianta care n-are solutie este cea care activeaza PSM-ul si care va fi ZM-ul in momentul trezirii (deci cea pe care ne-o amintim). In plus, QER este un model creat pe loc. El nu are cum sa fie prea complex. Este apoi usor sa simulezi ceva care nu are solutie in acel QER.
De exemplu, QER poate fi asociat cu o camera. Daca vrem, in vis, sa iesim din camera, atunci ar trebui ca QER sa contina si exteriorul camerei si acest exterior nu a fost construit. Incercarea de a iesi din camera devine, deci, imposibila iar asta va activa PSM-ul care va produce trezirea.
Visele de trezire normala pot fi initiate si de modele normale care lucreaza in background cu un scop dat (de exemplu, trezirea la o anumita ora considerata foarte importanta, trezirea la un factor extern specificat, etc.). Situatia ar putea fi totusi ceva mai complexa, deoarece teoria nu spune nimic de activitatea modelelor underground in timpul somnului.
Vom introduce aici o noua clasa de activitati ale creierului care ar putea fi numite vise premonitive. Este vorba de faptul ca anumite modele ale creierului care au functionat foarte bine un timp relativ indelungat, ar putea sa nu mai functioneze din cauza modificarilor parametrilor mediului sau ai fiintei exterioare sau interioare (de exemplu, din cauza imbatrinirii sau din orice alta cauza).
Aceste modele, care au devenit neadecvate actiunii asupra realitatii externe, se pot autoactiva. Prin simulare va rezulta ca aceste modele nu mai pot fi eficiente sau adecvate si acest rezultat se manifesta ca o premonitie.
Premonitiile ar trebui luate, in general, in serios dar nu orice vis premonitiv este suficient de credibil, numai prin el insusi, pentru a ne modifica planurile de viitor. In plus, desi unele vise ar putea fi vise premonitive, acest lucru este extrem de greu de stabilit. De exemplu, visam o situatie negativa care ne afecteaza direct propria persoana. Acest vis poate fi vis de trezire de urgenta (vezi mai sus) sau, daca analizam continutul, poate fi vis premonitiv, asa cu el a fost deja definit.
Aici, la acest nivel, avem numai o evaluare a problemelor generale asociate cu visele. Problema mai are nevoie de multe analize si dezvoltari pentru a fi clarificata.
E.T.A. 17: Istoria evolutiei speciei umane conform MDT.
Cronologia primara este luata dupa datele acceptate, asa cum ele apar in dictionare. Am selectat doar elementele care au importanta din punctul de vedere al evolutiei modelelor simbolice.
La inceput trebuie remarcat ca, intrucit nu se bazeaza pe un model simbolic fundamental, diversele dictionare atribuie in mod arbitrar o importanta faptelor primare. Eu avind un model simbolic fundamental, atribui importanta faptelor primare in baza acestui model.
Evolutia omului a insemnat, conform cu MDT, cresterea continua a capacitatii de operare cu modele simbolice. Aceasta cronologie urmareste deci numai aceasta linie.
70 Milioane ani in urma: primele primate. 4 Milioane ani in urma: mersul vertical. 2 Milioane ani in urma: unelte de piatra. Uneltele au aparut atunci cind au aparut modele imagine cu bataie lunga. Si animalele pot face unele modele imagine cu bataie lunga. 200.000 ani in urma: Homo sapiens Homo sapiens ar fi putut sa aiba o mai mare capacitate de a construi modele cu bataie lunga. Homo Sapiens a ajuns sa construiasca modele imagine propri, cu bataie lunga, ne-integrate in PSM. Un model din PSM este foarte eficient dar, fiind invariant, blocheaza evolutia. Homo sapiens a evoluat deci intr-o directie contrara eficientei imediate.
130.000 ani in urma: Apar manifestari artistice si ceremonii religioase. Cindva aici trebuie sa fi aparut si limba vorbita, primul model simbolic creat de om. De fapt, in teoria mea se poate vorbi de om numai daca stia sa vorbeasca (sa stapineasca o limba de comunicatie simbolica).
Nu se poate marca deci momentul exact al aparitiei omului dupa definitia mea. Din datele existente nu rezulta ca Homo Sapiens stapinea o limba de comunicatie corespunzatoare desi, in mod sigur, trebuia sa stie sa comunice, intr-o forma primitiva, prin mesaje simbolice.
Anul 5000 idH: Orasele In aceasta perioada este clar ca exista limba vorbita intr-o forma avansata. Orasele presupun existenta unor autoritati care sa actioneze in baza unor reguli/legi. Trebuiau sa existe forme de scriere a limbii, chiar in forme primitive.
Anul 3700 idH: Limba scrisa sumeriana evolueaza spre scriere cu elemente fonetice. Limba scrisa bazata pe elemente fonetice inseamna o imensa simplificare a scrierii dar si un imens pas inainte in dezvoltarea modelelor simbolice.
Aici este un moment crucial ale evolutiei omului. Astfel, oamenii aveau un model imagine in mintea lor. Acest model imagine trebuia sa fie descris pentru altii. Vorbirea (model simbolic) avea ca principal obiectiv descrierea acestor modele imagine. Din acel moment a aparut problema scrierii.
Prima varianta este de a descrie modelul imagine printr-o scriere asociata direct cu modelul imagine. Asta a fost linia popoarelor asiatice. A doua varianta este de a reprezenta prin scriere, sunetele care erau suportul vorbirii. Dar asta inseamna ca nu descriem modelul imagine ci pur si simplu translatam vorbirea (model simbolic) intr-un alt model simbolic (scrierea). Scrierea este deci asociata cu modelul simbolic al vorbirii si nu cu modelul imagine asociat vorbirii.
Impactul a fost imens pentru ca a dus la o scriere simbolica nu la o scriere iconografica. Scrierea capata independenta de modelul imagine cu care este asociata in mod indirect. Mai tirziu, scrierea a fost in masura sa influenteze vorbirea si acest "tandem" a dus la aparitia omului "simbolic" in Europa. Cum, exact, s-a petrecut acest fenomen, este inca un miracol.
Popoarele asiatice, care au folosit metoda descrierii modelelor imagine in modul de scriere, au ramas inghetate pina in zilele noastre la icoane asociate unor modele imagine. Asta a avut, pentru acea lume, un imens impact negativ asupra dezvoltarii modelelor simbolice. Din cauza asta, in aceasta istorie, referintele sunt in exclusivitate legate de lumea bazata pe scrierea fonetica.
Asa cum am spus, scrierea fonetica a fost un pas decisiv in evolutia modelelor simbolice, datorita ne-asocierii acestei scrieri cu modelele imagine. Prin opozitie, limba chineza vorbita poate fi translatata in scriere fonetica dar acest mod de scriere nu ar putea fi folosit in aceasta forma din cauza ca s-ar rupe legatura cu modelele imagine pe care se bazeaza sistemul de gindire/scriere al acelor oameni.
1360 idH : In Egipt apare religia monoteista. Acest tip de religie marcheaza momentul cind analiza logica aplicata religiei va genera probleme si contradictii asociate cu existenta mai multor zei. Dorinta de ordine logica face ca religia sa evolueze spre religie monoteista. Totusi, aparitia religiei monoteiste in Egipt nu a fost rezultatul cresterii nivelului de evolutie al societatii omenesti din acea perioada. Prima religie monoteista creata de populatie (nu de conducatorii statului ca in Egipt) va fi crestinismul.
600 idH: Poezia: Poezia este un model imagine care foloseste elemente si relatii simbolice. Poate fi interpretata ca un mod de descriere a modelelor imagine interioare cu elemente simbolice (singura forma care poate fi inregistrata si transmisa usor in spatiu si timp). In acest fel, poetul care are un model imagine interior, il translateaza intr-un model imagine cu elemente simbolice si relatii simbolice si imagine. Cititorul/ascultatorul va translata acest model imagine special (poezia) in forma unui model imagine in mintea sa. Acest model imagine, se presupune, este similar cu modelul imagine din mintea poetului. In acest fel, o poezie este un mod de transmitere (aproximativa) a unui model imagine de la un creator la un ascultator, folosind modele imagine cu elemente simbolice ca "transportoare".
300 idH: In aceasta perioada apare Geometria lui Euclid. Acesta este primul mare model simbolic fundamental asociat realitatii externe. El marcheaza, deci, un moment extrem de important in evolutia creierului. Geometria este de fapt prima stiinta exacta descoperita. Daca ne uitam la cei aproximativ 2000 de ani care vor trece pina la aparitia celui de-al doilea model simbolic fundamental (Mecanica lui Newton), ne dam seama ce haotica a fost evolutia creierului omenesc.
Aici mai trebuie sa observam un lucru asociat cu modelele simbolice fundamentale:
Geometria lui Euclid se preda la scoala in exact aceasi forma de 2300 de ani…
Daca facem abstractie de limba de comunicatie generala (GCL), unul din primele modele simbolice construite de om ar putea fi jocul de sah. Acest joc poate fi considerat si acum ca o mare realizare a mintii omenesti. Jocul este practic ne- modificat de cind a fost creat si este practic imposibil de perfectionat. Acest joc a aparut odata ce creierul a depasit un prag de evolutie in domeniul modelelor simbolice cu bataie lunga. El ne poate da o imagine a capacitatii intrinseci a creierului de a construi si opera modele simbolice.
30 dH: Crucificarea lui Isus, crestinismul Religia crestina apare in Imperiul Roman unde se presupune ca erau cei mai evoluati oameni din punctul de vedere al capacitatii de operare cu modele simbolice. Crestinismul, ca religie evoluata, marcheaza un moment cind modelele simbolice ale omului mediu devin suficient de puternice pentru a face predictii cu bataie lunga de foarte buna calitate.
Asa cum stim, predictia mortii va genera modele de ecranare de tipul religiilor. Un creier bazat numai pe modele imagine nu-si poate da seama ca va muri cindva si chiar daca-si da seama, nu va da prea mare importanta acestui lucru (predictiile sunt mai degraba imprecise si confuze). Un creier evoluat (care foloseste modele simbolice alaturi de modele imagine) va fi atit de marcat de predictia mortii incit va avea nevoie de un model de ecranare extrem de puternic pentru a-si pastra stabilitatea (a avea liniste sufleteasca). Astfel, ca efect a cresterii capacitatii de a opera cu modele simbolice cu bataie lunga, au aparut religiile monoteiste. Aparitia religiei monoteiste crestine marcheaza deci un nivel mai inalt de dezvoltare al creierului. In fapt, religia moderna a aparut odata cu aparitia constiintei de nivel 2 la majoritatea membrilor unei societati. Din acest punct de vedere, crestinismul este o creatie exclusiva a populatiei din zona Romei din acea perioada, folosind o sursa oarecare de informatii primare. Intrucit crestinismul a fost acceptat atit de repede si de usor in toata Europa, se poate spune ca crestinismul este o religie evoluata creata de europeni pentru europeni.
975 : Scrierea moderna a numerelor, luata de la arabi. Aceasta scriere reprezinta o ruptura totala cu modelele imagine. Astfel, scrierea romana a numerelor are puternice trimiteri la modelele imagine. Scrierea araba a numerelor nu mai poate fi inteleasa decit pe baza abilitatilor in domeniul modelelor simbolice.
1250 : Generalizarea sistemului zecimal pozitional de scriere a numerelor in Europa.
1482 : Inchizitia in Spania. Modelele simbolice, bazate pe logica, incep sa-i ajute pe oameni sa analizeze mai usor si mai precis lumea inconjuratoare. Logica incepe sa le dea certitudini. Asta evident ca intra in contradictie cu modelul imagine invariant al religiei. Aici a fost primul conflict violent intre spiritul crestin si spiritul european.
1543 : Copernic publica teoria heliocentrica. Teoria a constituit o revolutie in sistemul de gindire al oamenilor. Sa nu uitam ca in acea perioada existau astronomi care aveau date complete obtinute prin observatii directe ale cerului, intinse pe foarte multe sute de ani. Ei puteau sa prezica foarte precis care va fi pozitia fiecarei planete sau stele pe cer in oricare moment, inclusiv sa prezica foarte precis eclipsele de Soare si de Luna. Singura problema mai serioasa era faptul ca nu exista nici o explicatie pentru miscarea aparent ilogica a planetelor pe cer.
Teoria heliocentrica a aparut ca model imagine, cu ajutorul analizei logice. In scurt timp (Kepler) el a fost translatat pe model simbolic. Asta inseamna ca s-a verificat prin calcule ca planetele au o miscare aparenta conforma cu predictia unui model simbolic bazat pe conceptia heliocentrica.
1585 : numerele zecimale in Europa. Numerele zecimale au aparut la peste 600 de ani de la introducerea scrierii pozitionale zecimale. Motivul acestei intirzieri poate fi faptul ca ele erau suplinite cu succes de fractii.
Scrierea fractiilor are corespondent direct in modele imagine. Fractia 1/2 este foarte sugestiva pe model imagine. A existat deci o forma de rezistenta la aparitia numerelor zecimale, care rezistenta continua si astazi.
1607 : Orfeu de Monteverdi (lucrare muzicala complexa, in fapt o opera) Aici, in mod direct, modelele simbolice sustin si chiar sunt parte dintr-un model imagine complex.
1614 : Logaritmii in matematica.
1625 : Fuga, ca forma muzicala, este folosita curent in muzica. Fugile se construiesc dupa o "reteta" (model simbolic).
1640 : Savantul francez Descartes sustinea ca "adevarul ideilor poate fi stabilit fara experienta, doar prin matematica". Cu terminologia mea, el ar spune ca modelele simbolice (bazate pe logica) nu te lasa sa gresesti in timp ce (se subintelege) modelele imagine nu au garantie de a fi corecte (ceea ce "suna" bine nu este totdeauna si corect). Descartes marcheaza un moment important in dezvoltarea modelelor simbolice fara sa ajunga la crearea unui model simbolic fundamental asociat realitatii externe.
Aici trebuie facute niste precizari. Astfel, matematica este un model simbolic neasociat cu realitatea externa. Totusi, modelele simbolice matematice se pot folosi pentru a formaliza un model simbolic asociat realitatii externe. De exemplu, Mecanica lui Newton a aparut la inceput ca un model simbolic bazat pe logica iar apoi a fost formalizat prin matematica. De aici apar confuzii care se intind pina in zilele noastre (vezi teoria lui Goedel care demonstraza matematic existenta lui Dumnezeu).
Confuzia este intre modelul matematic si modelul asociat realitatii externe. Astfel, de indata ce avem un model asociat realitatii externe, el poate fi formalizat printr-un model matematic. Acest model matematic face predictii care, prin modelul simbolic asociat realitatii externe, se pot compara, prin IR, cu realitatea externa. Acest proces normal (predictie > comparatie > corectie > o noua predictie) duce la perfectionarea modelului asociat realitatii externe. Este evident ca modelul matematic nu are nici o valoare daca nu se urmeaza procedura normala de mai sus (procedura pe care Goedel, de exemplu, nu a urmat-o ).
Este putin probabil ca Descartes sa fi inteles asta cum de altfel nu o inteleg multi nici in zilele noastre. Afirmatia lui Descartes (citata mai sus) desi este principial gresita, marcheaza un moment notabil in evolutia creierului.
1642 : Rembrandt, o culme in constructia de modele imagine complexe in pictura.
1687 : Newton construieste al doilea mare model simbolic fundamental asociat realitatii externe, dupa Geometria lui Euclid si anume Mecanica. Mecanica lui Newton marcheaza un alt mare moment in evolutia creierului.
In legatura cu asta, unele dictionare il dau pe Newton ca cel care a descoperit "Legea gravitatiei". Aceasta lege este mai degraba o supozitie a lui Newton pentru a-si salva teoria. Astfel, principiul inertiei prevedea ca orice corp lasat liber se misca rectiliniu si uniform la infinit. Totusi, observatile astronomice arata ca planetele si satelitii lor se misca pe orbite inchise. Contradictia intre principiul inertiei (sustinut de principiul conservarii energiei) si modul de miscare a corpurilor ceresti se putea anula printr-o supozitie noua care s-a numit Legea atractiei universale. Asa cum rezulta din MDT (cunoasterea…) nu exista nici o garantie ca gravitatia lui Newton este explicatia a ceea ce se intimpla, chiar daca modelul lui Newton face predictii remarcabil de exacte.
Einstein, de exemplu, considera ca nu exista nici un fel de cimp gravitational si ca aparenta atractie dintre corpuri este produsa de deformarea spatiului in prezenta materiei. Tot ce se poate spune este ca Mecanica lui Newton, plus Legea atractiei universale asociata ei, pe domeniul ei de aplicabilitate, face predictii foarte bune pentru toate problemele de pe Pamint si face predictii bune in spatiul cosmic.
1749 : Limbajul semnelor. Acesta este un limbaj artificial, construit pe baza capacitatii de a construi si opera modele simbolice. Aceasta este, probabil, prima limba artificiala construita vreodata. Ea translateaza GCL intr-un model simbolic bazat pe semne si gesturi.
1781 : Immanuel Kant In lipsa unui model simbolic fundamental, tot ce a scris este, in principiu, de valoare limitata. Motivul este legat de faptul ca fara model simbolic fundamental, termenii folositi de el nu pot fi corelati logic. Kant produce definitii cu o mare frenezie, aproape pe fiecare pagina a cartilor lui fara sa-si dea seama ca aceste definitii nu pot fi corelate logic intre ele. Kant a cunoscut Mecanica lui Newton dar nu a inteles absolut nimic in legatura cu metodele stiintelor exacte. Kant poate fi citat doar ca cel care a pus probleme asociate cunoasterii fara a aduce nici o contributie la punerea problemei pe baze stiintifice.
1791 : Mozart Culmea si inceputul declinului modelelor imagine in general si in muzica in special.
1804 : Napoleon In teoria generala, creierul apare cu doua functii fundamentale: cunoasterea si modificarea realitatii externe in baza unui model de actiune. Este posibil ca motorul multor razboaie sa fie dorinta de a modifica realitatea externa in baza unui model de actiune acceptat de grupuri mari de oameni. Asta poate fi asociata cu o foarte probabila crestere a nivelului 2 de constiinta a populatiei in general, in acea perioada. Acest lucru a inceput sa fie posibil odata cu cresterea capacitatii tehnice de comunicatie intre oameni. Cresterea capacitatii de comunicatie a permis ca un astfel de model de actiune sa ajunga sa fie cunoscut si acceptat de mase foarte mari de oameni.
1834 : Scrierea Braille 1837 : Codul Morse 1854 : Logica simbolica a lui Boole
1859 : Teoria evolutionista a lui Darwin Teoria nu are un model simbolic la baza. Faptul ca se observa multe fapte care par sa confirme teoria lui Darwin nu este suficient pentru o stiinta exacta. In acest moment tot ce se poate spune este ca pe model cu bataie scurta, sunt multe date experimentale care pot sa sustina o teorie evolutionista. Extrapolarea acestei teorii la aparitia omului din maimuta este imposibil de sustinut fara un model simbolic fundamental.
Nici MDT nu poate oferi, in mod direct, prea multe date in legatura cu o posibila evolutie de la creier de animal la creier de om. Totusi, teoria sugereaza ca singurul mod eficient de constructie/operare de modele simbolice ar fi cu un hardware specializat (vezi teoria generala). Daca ar fi asa, atunci teoria evolutionista ar fi gresita in explicarea aparitiei omului.
1867 : Das Kapital de K. Marx Aceasta aberatie suna frumos in teorie. Ea se bazeaza pe un model imagine prezentat in forma unui model simbolic (o ideologie): "capitalistul ia banii iar muncitorii lucreaza pentru el pentru foarte putini bani". La fel ca si Kant, Marx nu a inteles metodele de abordare stiintifica a problemelor asociate realitatii externe. La fel ca si Kant, Marx construieste modele locale care "suna" bine pe model imagine.
Fiind bazat pe un model imagine, teoria are defectul fundamental al oricarui model imagine: nu se poate sti importanta corecta a diverselor elemente si relatii. Din cauza asta, marxismul are o natura fundamental paranoica. Totusi, marxismul, impreuna cu miscarile de tip social-democrat, a fost o reactie la dezechilibrele grave ale sistemului de organizare si conducere al societatii. Este vorba de faptul ca economia era condusa pe baza de modele simbolice locale care nu luau in consideratie problemele sociale. Principalul merit al teoriei lui Marx este de a fi avut o anumita contributie la impunerea unui al treilea model de actiune (social-democratia) alaturi de cele "clasice" (liberalismul si conservatorismul).
1878 : Martorii lui Iehova Ei au luat in serios ce a venit direct de la Isus Cristos si au aplicat legile logicii (model simbolic).
1900: Max Planck introduce Mecanica Cuantica Aici avem primul model pur simbolic asociat realitatii externe. Este un imens succes al evolutiei creierului deoarece este pentru prima data cind apare ruptura totala cu modelele imagine, in intelegerea realitatii externe. Din datele istorice se pare ca Planck a inteles de la inceput ca teoria lui este corecta dar era blocat de incapacitatea de a intelege teoria pe baza de modele imagine. Se pare ca sustinerea din partea lui Albert Einstein l-a convins pe Max Plank sa-si publice teoria.
Mecanica Cuantica nu poate fi translatata in nici un fel de model imagine. Daca o astfel de translatare s-ar face, se vor obtine contradictii sau aberatii logice. Una dintre cele mai cunoscute astfel de aberatii este asa zisa natura duala a luminii (vezi teoria generala). Mecanica Cuantica a produs, direct sau indirect, un imens impuls in dezvoltarea civilizatiei actuale.
1905 : A. Einstein: Teoria lui Einstein a pornit de la Geometria lui Euclid si Mecanica lui Newton. Pe aceasta platforma, Einstein a adaugat principii noi, inclusiv o noua Geometrie astfel ca modelul simbolic construit de el este, de fapt, unul nou. Pentru prima data este deci corectat si extins un model fundamental (Newton). Modelul lui Newton a fost verificat ca fiind bun timp de peste 200 de ani iar acum s-a vazut ca este limitat. Asta este o foarte buna lectie asupra metodelor stiintelor exacte.
1914 : Primul razboi mondial pornit in Europa.
1917 : Comunismul in Rusia. Acesta este un model imagine prezentat in forma unui model simbolic, adica o ideologie. Comunismul este un model imagine pe intelesul "tuturor".
Una din explicatiile posibile ale "succesului" comunismului poate fi in solutia egalitarista la problema reala a dispersiei imense in plan material, cultural, etc., intre oameni. Aceasta dispersie exista atit in interiorul aceleasi tari cit si intre tari. Sistemul "clasic" de tip capitalist stratifica foarte dur oamenii dupa criterii economice. Solutia care a fost gasita in tarile din vestul Europei este reducerea acestei dispersii atit prin politici cu influente sau caractere social-democrate (in special protectie sociala si programe de egalizare a sanselor) dar si cu atenuarea prapastiei intre capitalisti si proletari prin aparitia unei puternice clase de mijloc si prin aparitia societatilor pe actiuni. Din nefericire, aceste solutii erau ne-aplicabile in Rusia de atunci, din cauza dispersiei prea mari intre capacitatile oamenilor si din cauza inapoierii in toate planurile (material, cultural,..). Comunismul a fost atunci cam singura solutie. Egalitarismul era intrucitva realizabil dar pretul era ineficienta economica.
Problema dispersiei intre nivele/valori continua sa se manifeste din ce in ce mai dur si in zilele noastre, inclusiv intre diverse tari sau zone culturale din lume. Aceasta problema se va agrava tot mai mult si s-ar putea ca variante "imbunatatite" ale sistemului comunist-egalitarist sa reapara in unele tari amenintate de fundamentalisme, sub forma unor sisteme dictatoriale "perfectionate".
1928 : Walt Disney: modelele imagine evolueaza spre modele concept si in cinematografie, ca rezultat al evolutiei creierului.
1939 : Al doilea razboi mondial Ambele razboaie mondiale precum si toate razboaiele din Europa au cauze extrem de complexe. MDT spune ca un razboi se poate declansa doar daca exista un model de actiune adecvat, acceptat de marea masa a populatiei. Totusi, asta nu este suficient. Orice incercare de a explica razboaiele, chiar bazat pe MDT, este inca foarte riscanta.
Vom incerca, totusi, sa vedem citeva lucruri in legatura cu aparitia razboaielor, asa cum ele apar in MDT. Un fapt este ca a existat o puternica vointa populara de a face razboi. Alt fapt este ca "simbolistii" au produs avansuri tehnologice care nu au fost corect asimilate de "imagistii" care conduceau popoarele.
Sa vedem daca MDT poate explica aceasta puternica dorinta de a face razboi a oamenilor. In razboi exista' pericol de moarte. MDT spune ca in PSM se afla modele care trebuie sa protejeze si sa asigure supravietuirea vesnica, neconditionata a omului. Sa vedem problema PSM-ului in detaliu. Modelele cu bataie scurta (gesturile reflex) nu sunt eficiente in prevenirea razboiului. Ele sunt bune doar in fata unui pericol iminent. Modelele cu bataie lunga din PSM sunt, in general, ceea ce numim "instincte". Ele pot indemna pe un soldat sa-si faca un adapost mai bun desi nu exista' un pericol iminent. Nici aceste modele cu bataie lunga din PSM nu pot preveni un razboi dar pot creste rata de supravietuire dupa ce razboiul s-a declansat.
Razboaiele nu se pot pune in corespondenta decit cu actiunea asupra realitatii externe, in baza unui model de actiune. Teoria spune deci ca razboaiele se pot declansa numai daca exista un model de actiune, acceptat de marea majoritate a populatiei, adecvat producerii unui razboi.
Daca in cazul celor atacati, modelul de actiune este usor de gasit ("noi trebuie sa ne aparam tara/poporul"), modelul de actiune al atacatorilor este mai complex. Un posibil model ar fi "noi avem arme mai bune decit ei" sau "noi avem siguranta ca vom cistiga" .
In cazul concret al celor doua razboaie mondiale, pare sigur ca a existat un complex de modele de actiune care au sustinut aparitia razboaielor. Unul dintre aceste modele a fost in mod sigur modelul "noi avem arme mai bune".
Exemplu: fata de nivelul tehnic de inarmare al primului razboi mondial (avioane foarte primitive, tancuri foarte primitive, strategii defensive care au produs efecte catastrofale etc.) in jurul anului 1938 (aprox. in 20 de ani) s-au obtinut succese uluitoare (tancuri ofensive rapide si extrem de perfectionate, o aviatie extrem de avansata si diversificata, telecomunicatii pe scara larga, strategii ofensive etc). Totusi, aceste sisteme de armamente, tot mai complexe si tot mai avansate, erau controlate de oameni formati la nivelul anului 1914. Din cauza avansului tehnologic extrem de rapid, acesti oameni au fost orbiti de tehnologie si astfel au cazut in capcana propriilor fantezii. Imaginile filmate din timpul marilor manifestari naziste arata o populatie orbita de forta si tehnica militara. Cred ca orice om normal ar fi putut sa cada in aceasta capcana, nu numai conducatorii.
Odata ce un model de actiune adecvat producerii unui razboi a existat in mintea majoritatii oamenilor, s-au creat conditii de producere a razboaielor. Razboaiele sunt favorizate de conducatori "imagisti" care deci nu au capacitatea tehnica de a construi si opera modele simbolice de buna calitate cu bataie lunga dar care au un model imagine adecvat unui razboi si care este usor de asimilat de catre populatie.
1948: Razboiul rece: paranoia comunista a impiedicat unele popoare sa inteleaga ce se intimpla. Conceptii simple, cum ar fi "eficienta economica", mai au si acum nevoie de timp pentru a fi acceptate.
1989: Comunismul se prabuseste aproape peste tot in lume. Motivul imediat a fost lipsa de eficienta economica. Totusi, este clar ca in conditiile unei dezvoltari continue a modelelor simbolice, s-a obtinut o contradictie tot mai mare intre modelele simbolice si modelul imagine invariant al comunismului.
Popoarele care au fost in zona comunista incearca, uneori cu succes foarte limitat, sa recupereze timpul pierdut. Complexul paranoiei induse bintuie la toate nivelele. Modelul comunist "clasa muncitoare este motorul societatii" este inca bine integrat in structura de gindire a majoritatii oamenilor, inclusiv a intelectualitatii. Iesirea din aceasta situatie este si acum traumatizanta. Principala metoda de echilibrare postcomunista este modelul de ecranare "conteaza numai 'astazi', trecutul nu mai exista" (asta este o manifestare de schizofrenie indusa de tip XS1B).
Din nefericire, noua generatie este incapabila macar sa inteleaga faptul ca ei trebuie sa construiasca o noua societate. Din aceasta cauza, noua societate se construieste haotic, prin imitatie, avind ca referinta structura de modele din Europa de Vest. Solutia corecta ar fi fost sa se refaca totul bazat pe modele simbolice cu bataie lunga. Acestea ar fi trebuit sa asigure racordarea lumii postcomuniste la lumea civilizata in functie de capacitatea reala de schimbare a oamenilor. Asta insa ar presupune existenta unei elite. Tarile foste comuniste care au avut totusi o elita au iesit mai bine din comunism decit tarile in care elita nu a existat. Romania este un exemplu de tara fara elita si care mai are o cale foarte lunga pina sa ajunga la un nivel acceptabil de civilizatie.
1979…1994 : Iranul devine fundamentalist, Idi Amin in Uganda, foamete in Etiopia, Razboiul Iran-Irak, foamete in Somalia, razboiul din Ruanda.
Apar mereu situatii in care unele popoare nu mai pot evolua. Ele par condamnate fara speranta, avind in vedere ca Rusia, o tara de tip simbolic, a avut nevoie de 80 de ani pentru a se desmetici. In acest moment nu mai exista' speranta pentru mai mult de jumatate din populatia globului de a evolua pe baza modelelor simbolice.
Un caz tipic este Somalia. Faptele primare sunt: 1. Somalezii mureau de foame la propriu si din cauza propriei incapacitati. 2. Occidentalii le-au adus de mincare 3. Cind s-au inzdravenit, i-au atacat pe cei care i-au ajutat (americanii). 4. Americanii s-au retras cu mare viteza 5. Occidentul incepe se renunte la principiul "viata omului este valoarea suprema" si sa-l inlocuiasca cu principiul "nu-i ajutam pe cei care n-au de gind sa se ajute si singuri". Primul efect al acestei schimbari fundamentale a fost ignorarea tragediei din Ruanda.
1993 : Atac terorist cu bomba la WTC din New York 2001 : Teroristii ataca violent lumea civilizata (avioane de pasageri contra WTC).
Fenomenul terorismului cu varianta lui "soft" numita "antiglobalizare" se va accentua. Nu exista' speranta ca aceasta problema va fi rezolvata in conditiile date de astazi (in limita sistemului democratic actual).
Daca teroristii sunt extremistii care, judecind in baza modelelor imagine, nu mai inteleg lumea "simbolica" din jurul lor, militantii "antiglobalizare" sunt "imagistii" din tarile "simbolice". Nici teroristii si nici militantii "antiglobalizare" nu vor accepta vreodata lumea "simbolica". Din nefericire, in limita principiilor lumii civilizate, singura dezvoltare probabila este conflictul permanent.
De fapt, ceea ce s-a intimplat este ca fractii importante din lumea in care traim incepe sa refuze modelele simbolice. Acesta este stadiul in care ne aflam azi.
Sa facem un rezumat pina acum. Astfel, creierul a evoluat prin scaderea relativa a capacitatii de a construi modele imagine in favoarea cresterii capacitatii de a construi modele simbolice.
Pasii mari sunt:
1. limba vorbita, 140000 ani in urma
2. scrierea fonetica 5700 ani in urma
3. Geometria lui Euclid 2300 ani in urma
4. Mecanica lui Newton 340 ani in urma
5. Mecanica Cuantica 100 ani in urma
6. O parte importanta a lumii de azi refuza modelele simbolice si se
refugiaza in fundamentalisme de toate felurile. Tarile simboliste sunt obligate sa
ia masuri active contra pericolele generate de fundamentalisme.
Totusi, fundamentalistii nu se mai pot intoarce la modele imagine de acum 100 de ani de exemplu, deoarece intre timp multe abilitati in domeniul modelelor imagine au fost pierdute. Acest tip de personalitate fundamentalista este inca o enigma.
In prezent avem zone ale lumii care s-au reintors la modele imagine (tendinta fundamentalista) iar in tarile cele mai avansate exista tendinta de folosire extensiva a modelelor simbolice. Aceasta dispersie se va agrava in viitor.
Sa vedem ceva mai in detaliu problema evolutiei creierului in contextul Europei din zilele noastre.
Faptele primare sunt: - lumea este propulsata de o minoritate de oameni "simbolici" care produc aproape zilnic avansuri tehnologice. - majoritatea incepe sa aiba dificultati sa urmeze eficient acest avans tehnologic - "simbolicii" construiesc facilitati care sa-i faca pe "imagisti" sa integreze cit mai usor noile metode/tehnologii, inclusiv prin interfete imagine catre modelele simbolice.
Aici apare problema pentru ca: -"simbolicii" au tot mai mari dificultati de a face usor accesibile de catre "imagisti" a noilor facilitati tehnologice. De aici o tendinta de rupere. - "imagistii" sunt tot mai exasperati de presiunea de a se adapta in fiecare zi la noile cerinte si de aici o alta tendinta de rupere. Atentie: asta se refera la Europa occidentala din zilele noastre !
Ceea ce cer "imagistii" se bazeaza pe modele imagine. Totusi, analiza bazata pe modele imagine este foarte periculoasa. Este usor de a construi modele imagine accesibile care par corecte. Totusi, in lipsa analizei logice si a valorilor numerice, ele pot sa duca la concluzii false in fond dar credibile pentru "imagisti". Dupa cum se vede, nici Europa nu este la adapost de spectrul fundamentalismului.
E.T.A.18: Organizarea societatii omenesti
In fata unei realitati externe complexe (asa cum este societatea omeneasca, de exemplu) fiecare individ in parte va construi un model care sa-i permita sa prezica evolutia realitatii externe. Majoritatea absoluta a oamenilor folosesc modele imagine ca modele principale de interactie cu realitatea externa.
Din teoria generala se stie ca modelele imagine au o deficienta fundamentala: nu exista un sistem de referinta a importantei unui element sau a unei relatii. Din aceasta cauza, in fata unei realitati externe date, fiecare om are propriul sistem de modele armonice. Totusi, singurele modele care dau predictii cu grad de corectitudine controlabil, sunt modelele simbolice. Numarul de oameni care au acces la aceste modele este foarte mic.
Se enunta astfel primul principiu care sta la baza organizarii societatii omenesti actuale:
1. Foarte rar majoritatea are dreptate.
Asa cum am spus, acest principiu este consecinta directa a faptului ca majoritatea oamenilor folosesc modele imagine (proaste din principiu) in intelegerea realitatii externe.
Societatea are o dinamica. Din teoria generala se stie ca o structura de modele este aproape imposibil de schimbat. Apare acum al doilea principiu care spune:
2. Cei care au dreptate, nu au dreptate un timp prea indelungat.
Principiul 1. spune ca oamenii care au puterea executiva trebuie selectati de un grup restrins de oameni calificati. Al doilea principiu spune ca acesti oameni trebuie schimbati dupa un timp chiar daca, aparent, par calificati sa continue sa conduca societatea. Se regasesc astfel principiile pe care se bazeaza democratia de astazi.
Evolutia normala a democratiei este spre modele simbolice. Modelele simbolice nu mai au deficienta fundamentala a modelelor imagine. Pe un model simbolic se poate sti exact ce importanta are un element/relatie intr-un model simbolic complex.
Exemplu: in matematica exista legea propagarii erorilor. Aceasta lege ne spune cu cit se va schimba rezultatul final intr-o formula complexa daca schimbam un termen oarecare cu, sa zicem, 1%. Asta face ca fiecare element/relatie sa aiba o importanta stabilita matematic (imposibil de comentat).
Daca, intr-o situatie data, trebuie luata o decizie de tip Da/Nu, pe model imagine se va alege raspunsul in baza impresiei pe care fiecare o are despre problema. Totusi, pe model simbolic, raspunsul nu se ia in urma impresiei sau votului ci pe baza predictiei unuei structuri de modele simbolice verificate.
Intr-o posibila viitoare societate "simbolica" (nu in viitorii 50 de ani) va exista un singur model simbolic unanim acceptat. Acest model va caracteriza in mod obiectiv societatea in ansamblu in acelasi fel in care Mecanica lui Newton caracterizeaza lumea mecanica din jurul nostru.
Modelul societatii va fi verificat in fiecare moment astfel ca el va fi in stare sa faca predictii credibile si garantabile ale posibilei evolutii a realitatii externe. Pe acest model unic se vor face simulari de evolutie in functie de un obiectiv sau altul. Votantii urmeaza sa aleaga, in cunostinta de cauza, o solutie sau alta. Pentru fiecare alegere se va sti ce se cistiga si cu ce pret.
Nivelul forte inalt de dezvoltare a anumitor zone culturale ne permit sa credem ca in unele tari (sau in anumite institutii din aceste tari) exista deja modele simbolice ale intregii civilizatii omenesti. Ele sunt in stare sa faca predictii cu bataie lunga a evolotiei lumii in care traim.
Daca unele tari dezvoltate poseda deja modele mari, suficient de puternice, din punctul de vedere al nivelului partidelor si al votantilor, mai este o cale foarte lunga in aceasta evolutie a democratiei.
E.T.A. 19: Complexul schizofrenico-paranoic (XSPC)
Acest complex apare la schizofrenicii ne-patologici. In intreaga sectiune, prin "schizofrenic" se intelege un schizofrenic ne-patologic, deja integrat in societate (schizofrenie de tip XS1). Se va arata cum un schizofrenic XS1 (A sau B) va prezenta si simptome asemanatoare cu paranoia, datorita schizofreniei de care sufera.
Din teoria generala se stie ca schizofrenia este incapacitatea de a construi si opera modele cu bataie lunga. Paranoia este definita ca includerea unui model oarecare in structura de protectie si supravietuire (PSM Protection and Surviving Model). Odata inclus in PSM, modelul nu mai poate fi modificat, oricare ar fi informatiile primite din realitatea externa. In consecinta, un paranoic va distorsiona informatia venita din exterior pentru a fi in armonie cu modelul invariant.
Schizofrenicii nu pot construi modele cu bataie lunga dar pot construi foarte bine modele eficiente cu bataie scurta. Incapacitatea de a construi modele cu bataie lunga inseamna ca ei au multe modele care nu se cupleaza intre ele. Cind totusi ei sunt fortati sa coreleze/cupleze mai multe modele, ne-avind capacitatea de a face asta in mod corect, le vor corela/cupla prin distorsionari. Se intimpla la fel ca la paranoicii doar ca la schizofrenici, paranoia este indusa in mod dinamic (in diverse momente exista diverse distorsionari). Acesta este complexul schizofrenico-paranoic XSPC.
Sistemul de invatamint actual are tendinta de a crea oameni schizofrenici care prezinta si simptome de XSPC. XSPC-ul este generat de sistemul de invatamint clasic, unde se predau elemente (lectii) fara sa se insiste pe legatura dintre ele. Capacitatea de a face pe cont propriu astfel de corelari nu este favorizata de sistemul de invatamint. Intrucit la scoala nu se invata cum se construiesc modelele cu bataie lunga, persoanele vor pierde tot mai mult aceasta facilitate. Astfel, scoala, la toate nivelele, favorizeaza aparitia schizofreniei XS1B dar si a XSPC, la copii perfect sanatosi. Acest lucru caracterizeaza scoala in general, in toata lumea.
Aplicatie practica: Rezumati intreaga istorie a Europei intr-o lectie de tip scoala, de 50 de minute.
Acest tip de problema se poate rezolva daca am avea un model simbolic fundamental. Acest model trebuie sa ne spuna ce este mai important si ce este mai putin important pentru a putea face selectia. Odata ce acest model ar exista, el ar trebui asimilat de elevi. Lectiile detaliate care ar urma, ar putea fi bine incadrate de acel model cu bataie lunga. Orice lectie va fi localizata, ca un element, in modelul general. Am sti unde suntem, am sti de unde venim si am sti catre ce mergem si unde vrem sa ajungem.
Din nefericire nu asta este metoda urmata la scoala si astfel elevii invata elemente pe care nu stiu sa le incadreze intr-un ansamblu. Aceasi "metoda" va fi folosita si mai tirziu, cind se vor integra in societate.
Concluzie: Schizofrenia inseamna incapacitatea de a construi modele cu bataie lunga (modele complexe). Cei bolnavi de schizofrenie vor avea si manifestari care aparent sunt de paranoie (XSPC) deoarece intr-o situatie complexa ei vor fi fortati sa cupleze mai multe modele. Intrucit ei nu au aceasta capacitate, cuplarea se poate face prin distorsionari ale modelelor. Aceasta distorsionare este asemanatoare cu cea de la paranoie dar, spre deosebire de paranoici, schizofrenicii nu se bazeaza pe un model invariant. Cind un schizofrenic cupleaza mai multe modele prin distorsionare, aceasta boala se numeste XSPC (Schizofrenic- Paranoiac Complex).
E.T.A. 20: Paranoia indusa (XIP) si Complexul Paranoico-schizofrenic (XPSC)
Paranoia indusa (XIP induced paranoia) apare la oamenii normali carora li se impune prin forta un model invariant. PSM-ul lor nu contine nici un model invariant dar, ei sunt fortati sa foloseasca permanent un model invariant. Cind asta se intimpla avem paranoia indusa.
Exemplu de paranoie indusa: sistemul comunist se bazeaza pe modelul "Clasa muncitoare este purtatoarea progresului". Acest model invariant a fost impus prin forta dar apoi a fost acceptat de bunavoie de populatii uneori de dimensiuni continentale. Totusi comunistii autentici sunt doar cei care au acest model inclus in PSM. In aceasta ultima situatie ei sunt, conform definitiei, paranoici (XP).
Cei bolnavi de XIP, vor dezvolta modelul impus prin forta, folosind inclusiv limbajele logico-matematice (sunt nenumarate tezele de doctorat care sustin comunismul).
Referindu-ne atit la paranoia patologica (XP) cit si la paranoia indusa (XIP), este totusi evident ca la o realitate externa dinamica nu i se potriveste un model invariant. Cum modelul invariant trebuie sustinut de realitatea externa, singura posibilitate este de a distorsiona modelele asociate realitatii externe pentru a se armoniza cu modelul invariant.
Prin distorsionarea unor modele pentru a se potrivi cu modelul invariant este posibil, teoretic, sa construim o structura armonica si logica. In practica insa acest lucru este putin probabil. Asta spune ca, pentru aceeasi realitate externa, trebuie construite mai multe modele diferite pentru a se integra armonic/logic in diversele parti ale structurii. Practic, realitatea externa trebuie reflectata pe sectiuni de modele (aceleasi fapte din realitatea externa sunt interpretate diferit in functie de conjunctura). Dar asta inseamna schizofrenie. Acesta este deci complexul paranoico-schizofrenic (XPSC).
Concluzie: O structura paranoica va deveni si schizofrenica pe masura ce structura devine din ce in ce mai complexa.
E.T.A. 21: Dizarmonii ale functionarii creierului
Din teoria generala se stie ca exista' doua moduri de interactie intre oameni si realitatea externa. Primul mod de interactie consta in a obtine modele din ce in ce mai bune ale realitatii externe (ZM). Al doilea mod de interactie este de a modifica realitatea externa in baza unor modele de actiune (ZAM).
Dizarmoniile sunt legate de importanta care se acorda fiecarei facilitati. Astfel, exista oameni mai orientati spre cunoastere si oameni mai orientati spre actiune.
Este de observat ca fara actiune asupra realitatii externe, cunoasterea este limitata. In acelasi timp, oamenii care au modele de proasta calitate nu pot construi modele de actiune de buna calitate si astfel, capacitatea de a actiona asupra realitatii externe este limitata sau neeficienta.
Dizarmoniile sunt deci determinate de urmatorii factori: - capacitatea de a construi modele ale realitatii externe (de tip ZM) - capacitatea de a construi modele de actiune (ZAM) - capacitatea de a activa modelele de actiune Toate aceste trei functii sunt intr-o interdependenta foarte strinsa, oricare ar fi interactia dintre creier si realitatea externa.
Trebuie subliniat ca o dizarmonie nu inseamna, in general, o problema psihica si cu atit mai putin o stare patologica. Aceste dizarmonii contribuie intr-o masura mare la ceea ce se cheama "personalitate". Tot ce a fost aratat mai sus se refera la persoane individuale in interactie cu realitatea externa. Dizarmoniile se pot compensa la oamenii care lucreaza in echipa.
La acest capitol vom vorbi si despre oamenii care nu au dizarmonii. Situatia "perfecta" este la oamenii care construiesc modele de actiune compatibile cu modelele realitatii externe. Cu alte cuvinte, oameni care nu-si propun mai mult decit pot realiza. Astfel de oameni vor reusi tot ce-si propun pentru ca la ei exista o buna corelatie dintre modelele realitatii externe si modelele de actiune. Acestia sunt oamenii fericiti. O persoana fericita nu doreste decit ceea ce poate realiza.
Totusi, oamenii fericiti au o contributie mica la progresul societatii, desi ei contribuie in mod decisiv la stabilitatea societatii.
Exemplu: un om doreste sa-si cumpere o masina foarte scumpa. Totusi, din lipsa de bani, modelul de actiune nu poate fi activat. Acest om este nefericit. Un alt om doreste sa-si cumpere un creion. El reuseste acest lucru si deci, este un om fericit.
Societatea este propulsata inainte de oamenii dizarmonici. Ei sunt, in mod esential, oameni nefericiti. Chiar daca ei reusesc pina la urma sa realizeze ce si-au propus, in scurt timp, structura lor dizarmonica o sa-i faca sa construiasca alte modele de actiune neadecvate realitatii externe, si ciclul se reia.
E.T.A. 22: Mesaje subliminale
Atunci cind realitatea externa se schimba, ZM-ul care controla interactia creierului cu realitatea externa nu va mai face predictii corecte asupra noii realitati externe si deci creierul va cauta/construi un nou model, care sa fie adecvat acelei noi realitati externe. Exista' totusi un timp de reactie.
In cazul mesajelor subliminale, avem o imagine care va produce un model M nou. Acesta va trebui sa activeze un ZM-SL (SL=subliminal) dar, inainte ca noul ZM-SL sa se activeze, va reveni realitatea externa dominanta care va reactiva imediat ZM-ul initial. Astfel, ZM-ul subliminal apuca sa se construiasca dar nu ajunge sa se activeze. Asta se manifesta asupra unei persoane ca o idee sau o pornire catre ceva fara o justificare explicita. Evident ca aceste metode de influentare a gindurilor unor persoane, pot crea mari dezordini in structura de modele ale unui creier dat din moment ce niste modele semi-elaborate trebuie sa fie integrate in structura normala de modele. Din aceasta cauza, mesajele subliminale sunt interzise, cel putin in domeniul reclamei comerciale, in toate tarile.
E.T.A. 23: Cum functioneaza o stiinta exacta
O stiinta exacta este un model simbolic (SM: symbolic model), integrat in GCL. si care este asociat unei sectiuni a realitatii externe. Sa detaliem aceasta afirmatie.
1. Se presupune existenta unui model simbolic fundamental numit "limba de comunicatie generala" (GCL, general communication language). Acest model simbolic contine absolut toate cuvintele, impreuna cu definitiile lor. Definitiile pot fi mai precise sau mai putin precise, pot fi mai mult sau mai putin consistente logic, pot fi sau nu acceptate de unii sau de altii. GCL este limba comuna care s- a format in mod spontan in relatiile dintre oameni, in decursul mileniilor.
2. Se alege un cuvint (termen) T din GCL.
3. Se presupune ca exista o stiinta exacta SM (model simbolic), care ar putea include termenul T.
4. Termenul T care trebuie studiat de SM trebuie sa fie inclus in SM. Pentru aceasta, T trebuie redefinit in interiorul lui SM. SM poate integra un element nou numai daca acest element este definit in cadrul terminologiei din SM. In acest fel, T va avea o definitie in GCL si o alta definitie generata de SM.
Exemplu: Termenul "Forta" are o definitie in GCL si o alta definitie in Mecanica lui Newton. Predictiile Mecanicii lui Newton se refera numai la termenul "Forta", asa cum a fost definit in interiorul Mecanicii lui Newton.
5. Odata ce T a fost inclus in SM, SM genereaza relatiile intre T si alte elemente si de asemenea va face predictii care includ si T. Aceste predictii se pot apoi compara cu realitatea externa.
6. Daca predictiile lui SM in legatura cu T se dovedesc acceptabile, atunci SM este considerat util in intelegerea lui T. Daca predictiile nu sunt acceptabile, atunci SM nu este adecvat in intelegerea lui T. In nici o situatie SM nu va putea fi considerat "corect" sau "incorect".
7. Orice predictie in legatura cu T trebuie asociata cu SM-ul care a facut predictia.
Exemplu: Gravitatia este o supozitie a teoriei lui Newton. In teoria lui Newton, gravitatia este o proprietate a masei unui corp fizic. In teoria lui Einstein (alt model simbolic) gravitatia este o proprietate a spatiului si a masei. Ambele teorii dau predictii foarte bune in anumite situatii cunoscute (generate de modele).
8. Odata ce predictiile lui SM in legatura cu T se dovedesc acceptabile, SM-ul este considerat adecvat intelegerii lui T si deci, predictiile lui SM care includ si T se pot asocia cu termenul "cunoastere". Cunoasterea bazata pe un SM acceptabil este scopul oricarei stiinte exacte.
Vom vedea acum un exemplu concret, extrem de complex. Am ales in mod intentionat un termen care practic n-are definitie in GCL (definitia este foarte confuza) si nu are asociate fapte si date directe din realitatea externa. Termenul ales este "Extraterestru" (ET).
A studia in cadrul unei stiinte exacte un termen din GCL ca acesta, pare o imposibilitate; vom vedea ca nu este asa. Conform schemei logice prezentate, trebuie sa avem un model simbolic (o stiinta exacta) care in exemplul nostru este chiar teoria MDT (Modeling-Devices Theory).
Generarea unei definitii a termenului ET in MDT inseamna ca se accepta ca extraterestrii au creier si chiar mai mult, creierul lor functioneaza pe acelasi principiu ca si creierul omului. Acest lucru poate fi greu de acceptat dar, indiferent care ar fi SM utilizat (MDT sau oricare altul), situatia este aceasi: SM genereaza definitia lui ET, oricare ar fi SM si oricare ar fi definitia lui ET in GCL.
Vom incerca deci MDT in explicarea lui ET. Dupa ce ET este astfel definit de MDT, urmatorul pas este parametrizarea lui ET. MDT zice ca functiile de baza ale creierului sunt constructiile de modele imagine I si de modele simbolice S.
Sa definim un creier de om [H] cu parametrii I=1, S=1. Este clar ca ET nu poate avea aceiasi parametrii. Sa presupunem, de exemplu, ca facem un model de ET cu parametrii ET(1,10) (aceasi putere de a face modele imagine ca si omul dar de zece ori mai mare capacitate de a face modele simbolice). Acesta este doar un exemplu posibil. In cadrul unui studiu trebuie sa folosim o colectie de valori (I,S).
Odata ce am ales o pereche (I,S), incepem sa operam modelul MDT cu ET inclus. Putem sa punem o prima intrebare modelului si anume, cum poate arata interactia intre om H(1,1) si ET(1,10). Care ar fi tendintele ET-ilor ? Vor ei sa comunice, vor sa ne fie prieteni sau dusmani, etc.
La aceste intrebari MDT nu poate raspunde inca. Avem nevoie de calibrarea modelului. Calibrarea se face punind intrebari la care raspunsul este cunoscut.
De exemplu, un ciine ar putea avea formula D(0.1, 0) (10% din capacitatea de a opera cu modele imagine fata de om si zero capacitate de operare cu modele simbolice). Noi avem tendinta de comunicatie cu ciinii si nu avem tendinte exagerate de exterminare a lor. In schimb, avem tendinta de exterminare a tintarilor care au un I extrem de mic si S=0.
Putem continua calibrarea studiind interactia intre diversi oameni. De exemplu, popoarele asiatice au in mod clar un I mai mare decit al europenilor iar europenii un S mai mare.
Odata ce sistemul a fost cumva calibrat, se pot face extrapolari la situatii date. In baza predictiilor, putem evalua care sunt limitele lui I si S pentru o interactie prietenoasa sau dusmanoasa.
Sa nu uitam ca nici o predictie a modelului nu poate fi inca verificata in interactie cu realitatea externa. Totusi, faptul ca avem o colectie de predictii ne aduce un imens avantaj. Daca unele fapte din realitatea externa ar putea fi in zona de predictie a modelului, noi vom fi deja pregatiti sa le interpretam in conditii precise. Astfel, unele fapte ar putea fi explicate daca ET ar avea o anumita formula. In orice caz, deja avem o colectie de comportamente probabile ceea ce reprezinta un mare avantaj atunci cind anumite fapte din realitatea externa ar putea fi explicate prin existenta ET.
Putem merge si mai departe. In functie de formula aleasa pentru ET, s-ar putea construi modele ale civilizatiei care ar putea fi construita de fiecare tip de ET- i. Din nou, modelul poate fi calibrat bazat pe tipuri de societati umane cunoscute, inclusiv cele care au existat in trecut si facind extrapolare cu diverse formule ET.
Se reaminteste ca, chiar daca ET ar exista in realitatea externa si chiar daca MDT ar da predictii exacte, din asta nu rezulta in nici un fel ca ET au creier care functioneaza asa cum considera MDT.
O stiinta exacta doar declara modelul si predictiile. Daca, in baza verificarii predictiilor, cistigam incredere in model, atunci modelul va mai fi folosit si in alte situatii similare, deoarece este util. In nici un moment, cu nici o stiinta exacta, nu se pune problema ca ea sa ne arate "adevarul" si nici sa ne ofere garantii sau certitudini. O stiinta exacta, asa cum am aratat, face predictii. Daca modelul face predictii bune, o sa-l folosim si alta data si asta e tot.
Sa vedem si o posibila aplicatie practica directa asociata exemplului de mai sus. Astfel, s-ar putea construi modele care sa ne spuna ce se va intimpla cu societatea omeneasca daca S=2. Sau ce se va intimpla daca dispersia dintre lui S va creste prea mult. Asta inseamna sa aflam, de exemplu, daca exista sau nu un pericol pentru civilizatie atunci cind 50% dintre oameni au S=0.5 si 50% au S=1.5. Perspectivele par fascinante !
E.T.A. 24: Mica si marea schizofrenie
In aceasta sectiune ne preocupam numai de schizofrenia ne-patologica de tip XS1 A si B. In plus, ne referim numai la persoane considerate normale, integrate in societate si care nu ajung sa aiba probleme cu justitia (sau sa aiba probleme minore).
Din teoria generala se stie ca schizofrenia este un parametru care variaza de la o persoana la alta. De asemenea, parametrul "schizofrenie" are valori variabile in timp, chiar de la un minut la altul, la aceasi persoana. Tot din teoria generala se stie ca, pe scurt, schizofrenia inseamna gindirea cu bataie scurta.
Intr-o structura schizofrenica, problemele care ajung sa se manifeste sunt corectate pe masura ce sunt detectate (intr-o masura mai mica sau mai mare). Aceasta metoda schizofrenica de a rezolva problemele care ajung sa se manifeste, se afla in opozitie cu metoda normala (ne-schizofrenica) si care inseamna sa prezici posibilitatea aparitiei unei probleme si sa rezolvi situatia inainte ca problema sa se manifeste efectiv.
Atunci cind analizam un popor, poporul are de asemenea un nivel de schizofrenie care se poate masura. In aceasta E.T.A. se va analiza mica si marea schizofrenie la nivelul popoarelor.
Prin "mica schizofrenie" se inteleg acele manifestari care se pot observa in mod direct, inclusiv pe strada, si care, in general, sunt corectabile intr-un timp rezonabil, prin educatie. Marea schizofrenie inseamna acea schizofrenie care afecteaza global structura de gindire si actiune a intregii populatii si care este extrem de greu de corectat.
Vom vedea un numar de exemple de "mica schizofrenie" asa cum cei ne-schizofrenici le pot observa.
1. Aruncarea gunoaielor pe strada. A arunca gunoaie pe strada, ca fenomen social, este o manifestare de schizofrenie. Cei care fac asta n-au cum sa-si dea seama ca asta ar putea fi o problema si cu atit mai mult, nu-si dau seama de urmarile cu bataie lunga a acestei practici. Ne-schizofrenicii observa acest lucru dar singura reactie posibila este enervarea. Daca schizofrenicii si-ar da seama de urmarile cu bataie lunga a acestei practici, s-ar corecta singuri. Pot fi corectati, in general, numai prin actiunea corelata a multor alti oameni. Nu pot fi corectati prin mesaje de tip "nu aruncati…" . Aceste mesaje au sens pe modele simbolice iar motivatia aruncarii gunoaielor pe strada este data de modele imagine cu bataie scurta.
2. Gropile de pe strada. Acestea sunt un efect al marii schizofrenii a administratiei dar, lipsa de reactie eficienta la aparitia gropilor este o reactie schizofrenica a populatiei. Tendinta este de a rezolva problema cu modele cu bataie scurta (ocolirea gropilor, de exemplu).
Observatie: in tarile normale, dupa constructia sau repararea unei strazi, exista masini dotate cu aparatura adecvata care verifica strada. Datele se folosesc pentru a construi un model simbolic asociat strazii in discutie. Apoi, prin simularea pe model a traficului si a conditiilor de mediu, se poate "vedea" strada dupa 1 luna, 1 an, etc. In acest fel, posibilele probleme sunt anticipate cu mult timp inainte ca ele sa se manifeste efectiv.
Aici mai este de observat un lucru. Intr-o societate de tip schizofrenic, orice om normal este fortat sa se comporte in acord cu acea societate. Daca exista' o groapa pe sosea si daca tendinta generala este ca nimeni nu reactioneaza pentru ca reactioneaza degeaba, atunci evident ca toti vor avea reactii schizofrenice chiar daca, unii, isi dau seama de asta.
In legatura cu aceasta problema, exista si problema oamenilor gospodari. Gospodarii sunt cei care, prin efort personal, incearca sa combata efectele schizofreniei administratiei. Aparitia gospodarilor, de toate categoriile, este un simptom ingrijorator al starii unei societati. Asa cum am aratat, intr-o societate normala problemele sunt rezolvate inainte ca ele sa se manifeste efectiv si astfel gospodarii nu-si mai au locul. Romanii care se duc in Europa de vest sunt socati de usurinta cu care se rezolva acolo toate problemele fara a intelege, de obicei, din ce cauza se intimpla asta.
3. Mini-vandalismele. Acestea sunt distrugeri marunte pe strada (zgirierea peretilor si a masinilor, spargerea geamurilor la refugiile din statiile de autobuz, pictarea cu spray-uri a tot ce poate fi pictat, etc. etc.). La prima vedere acestea sunt produse de stresurile urbane de orice fel. Totusi, ele sunt in mod clar si manifestari de schizofrenie deoarece principala problema este "ce vor ei sa obtina?". Ei nu au cum sa vada problemele care or sa apara in urma actiunii lor. Asa cum am mai spus, aceste manifestari fiind generate de modele imagine, textele de orice fel nu au efect deoarece acestea sunt produse de modelele simbolice.